Julia Otto (BERD): “Cel mai mare neajuns al sistemului bancar este felul în care acesta este supravegheat”

Într-un interviu acordat revistei Profit la sfârşit de mandat, Julia Otto, șefa biroului Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) în Moldova, vorbeşte despre realizări şi dezamăgiri, condiţiile pe care băncile ar trebui să le întrunească pentru a restabili relaţiile cu BERD şi proiectele majore pe care Banca intenţionează să le implementeze în Moldova pe parcursul următorilor ani. Citiți în continuare un fragment din interviul realizat de revista Profit.

Profit: Dnă Otto, mandatul Dvs. de patru ani şi jumătate expiră la sfârşitul lunii aprilie. Care sunt cele mai mari realizări în această funcţie?

Julia Otto: În aceşti patru ani şi jumătate am avut parte de mai multe realizări şi provocări decât era iniţial planificat.

Una dintre cele mai mari realizări este faptul că, împreună cu echipa mea, am reuşit aproape să dublăm volumul investiţiilor şi finanţării de la circa €60 mil. pe an în 2011 la peste €100 mil. în 2012. Odată ce am atins această cifră, scopul nostru a fost să menţinem investiţiile la acelaşi nivel. De fapt, BERD poate şi doreşte să implementeze mai multe proiecte în Moldova, iar pentru ca acest lucru să fie realizat este necesar să fie înaintate mai multe proiecte care ar corespunde criteriilor noastre de selectare.

Cea de-a doua mare realizare este faptul că deja de mai mulţi ani la rând BERD este cel mai mare investitor instituţional în Moldova. Cea mai mare investiţie a noastră a fost proiectul de reabilitare a drumurilor. Împreună cu Banca Europeană de Investiţii, BERD a acordat peste €300 mil., o sumă record pentru Moldova.

Cu toate acestea, noi am dorit să facem şi mai mult şi nu doar la capitolul acordării de mijloace financiare.

În particular, am dorit să ne implicăm mai activ şi să ajutăm Moldova să elaboreze şi să implementeze politici publice menite să îmbunătăţească mediul investiţional. În 2014 am creat o platformă numită Consiliul Economic care este condusă la cel mai înalt nivel, de către Prim-Ministrul ţării.

După doi ani de activitate, această platformă s-a dovedit a fi foarte utilă, iar recent am reuşit să obţinem finanţare pentru următorii trei ani din partea Departamentului de Dezvoltare Internaţională al Guvernului Mării Britanii (DFID). În calitate de manager al acestui proiect din partea BERD, constat că a fost o experienţă dificilă, cu multe provocări, dar şi cu multe realizări.

Pe lângă aceasta, am acordat unor companii, precum Calea Ferată a Moldovei, nu doar finanţare, dar şi consultanţă la nivel de experţi în procesul de restructurare şi îmbunătăţire a guvernării corporative.

Un alt scop al meu a fost să îmbunătăţesc vizibilitatea BERD-ului în ţară.

– Dar ce nu aţi reuşit să realizaţi?

– După cum am menţionat deja, au existat mai multe provocări. Nimeni nu s-a aşteptat ca situaţia din sectorul bancar să evolueze în aşa mod. Cea mai mare dezamăgire a mea este faptul că posibilităţile de cooperare cu sectorul bancar au fost foarte limitate. BERD implementează multe proiecte prin intermediul instituţiilor financiare, iar dacă acestea nu corespund criteriilor noastre de transparenţă, atunci antreprenorii nu au acces la finanţare. Aceasta rămâne a fi o provocare foarte mare pentru BERD.

– Mai multe bănci au luat recent un şir de măsuri menite să îmbunătăţească structura acţionarilor. Dat fiind acest lucru, intenţionează BERD să reia cooperarea cu aceste bănci?

– Sperăm să putem face acest lucru în viitorul apropiat. Există multe lucruri care trebuie făcute nu de către partenerii de dezvoltare, dar de către autorităţi şi instituţiile regulatorii. Mai este necesar de a identifica beneficiarii finali ai băncilor respective. Odată realizat acest lucru, va trebui să vedem dacă beneficiarii finali corespund standardelor de integritate stabilite de BERD. Dacă acest lucru se confirmă, atunci vom fi bucuroşi să reluăm cooperarea activă.

– Una dintre aceste bănci, Victoriabank, susţine că structura acţionarilor ei este deja transparentă.

– Cel puţin 15% din acţiunile acestei bănci sunt absolut transparente deoarece ele sunt deţinute de către BERD. Aş dori să subliniez faptul că transparenţa structurii acţionarilor este foarte importantă pentru guvernanţa corporativă a băncii, iar la acest capitol, Victoriabank mai are de lucru. Consiliul băncii, care este veriga între acţionari şi managementul băncii, trebuie să devină o structură funcţională. Când această verigă nu funcţionează, acţionarii nu ştiu ce se întâmplă cu adevărat în cadrul băncii. Este un alt domeniu în care încă urmează să obţinem succese. Dacă acest lucru va fi realizat, atunci noi vom fi gata să reluăm creditarea activă a băncilor.

Totodată, aş dori să accentuez faptul că nu putem lucra cu acţionari implicaţi în politică într-un fel sau altul.

Însăşi faptul că ştim cine sunt acţionarii unei bănci sau companii nu înseamnă că BERD le va credita în mod automat. Este doar un prim pas – trebuie să ştim cu cine lucrăm. În al doilea rând, trebuie să vedem dacă aceşti acţionari corespund criteriilor noastre de integritate şi nu există elemente de natură politică. În calitate de organizaţie de dezvoltare, pentru BERD ar fi foarte dificil să susţină o platformă unde acţionarii au legături politice.

– Există în Moldova bănci care sunt absolut transparente?

– Da, există. Noi cooperăm cu Mobiasbancă şi ProCredit Bank, dar acestea nu sunt unicele bănci transparente din Republica Moldova. Rămâne o mare provocare faptul că trei cele mai mari bănci din ţară nu au o structură a acţionarilor transparentă şi se află sub supraveghere specială.

– Pe lângă bănci, BERD mai cooperează şi cu organizaţiile de microfinanţare. Pe cât de satisfăcută este BERD de această cooperare? Sunt rezultatele sub sau peste aşteptări?

– Consider paradoxal faptul că în sectorul care nu este reglementat practicile sunt mai bune decât în cel reglementat. Cu doi ani în urmă am început cooperarea cu Microinvest, una dintre cele circa 25 de companii de microfinanţare care activează în Moldova. A fost un început bun, iar la moment examinăm serios posibilitatea de a începe cooperarea cu o altă organizaţie de microfinanţare. Sper ca acest lucru să se întâmple în anul 2016. În acelaşi timp, vreau să menţionez că BERD nu poate finanţa toate cele 25 de organizaţii de microfinanţare. Ele sunt prea mici, dar le vom sprijini selectiv.

...................................................................................................................................................................................................................

– Dar ce sfaturi aveţi pentru noul guvernator al BNM, Sergiu Cioclea?

– Consider că sectorul bancar are nevoie de o supraveghere mai atentă. Pe parcursul ultimilor ani, BNM a făcut multe lucruri bune pentru politica monetară şi menţinerea stabilă a ratei inflaţiei. Această practică trebuie continuată. Dar cel mai mare neajuns al sistemului bancar este felul în care acesta este supravegheat. BNM dispune de toate pârghiile pentru a o realiza.

– Ce riscuri vede la moment BERD pentru sectorul financiar-bancar din RM?

– Sectorul bancar din Moldova se confruntă cu o serie de provocări. Există provocări de ordin intern, având în vedere că cele mai mari bănci au probleme la capitolul transparenţă, lucru despre care am vorbit anterior. Aceste bănci, care sunt slab echipate din punct de vedere organizaţional, se confruntă în prezent cu multiple probleme precum o economie în scădere, deprecierea valutei naţionale, o politică monetară foarte dură, rate de finanţare înalte etc. Toate aceste lucruri duc la scăderea cererii pentru credite şi la deteriorarea calităţii portofoliilor băncilor. Dacă această situaţie nu va fi gestionată corect, atunci ea ar putea provoca o nouă criză. Nu spun că acest lucru se întâmplă deja, însă riscul există. Respectiv, noul guvernator al BNM va avea mult de lucru.

– În opinia Dvs., ce se va întâmpla cu sectorul bancar din RM în 2016 potrivit scenariului optimist şi celui pesimist?

– Consider că ne confruntăm deja cu un scenariu pesimist. Partenerii noştri din sectorul privat, atât companiile mari cât şi cele mici, ne spun că cel mai mult au nevoie de îmbunătăţirea mediului în care activează. Trebuie create condiţii pentru business astfel încât acesta să nu se teamă să investească, iar cetăţenii să îşi vadă viitorul acasă, în Moldova. Din păcate, cei mai mulţi investitori străini nu iau credite, dar aşteaptă să vadă ce se va întâmpla mai departe.

La rândul lor, investitorii străini susţin că nu prea înţeleg ce se întâmplă în RM. Respectiv,  preferă să investească în Albania, Sri Lanka sau orice altă ţară unde, cel mai probabil, condiţiile nu sunt ideale, dar unde cel puţin înţeleg situaţia. Acest lucru înseamnă că soluţia este îmbunătăţirea mediului de afaceri, crearea condiţiilor pentru predictibilitate şi stabilitate şi acordarea unei şanse oamenilor de afaceri ca aceştia să poată ”respira mai uşor”.

Conform scenariului optimist, companiile străine vor investi şi vor crea noi locuri de muncă în Moldova, iar investitorii locali nu se vor teme să-şi extindă afacerile. Sunt convinsă că, mai devreme sau mai târziu, situaţia se va schimba spre bine. Acolo unde există dorinţă, există şi posibilităţi de realizare.

– În anul 2015, BERD şi-a anunţat intenţia de a-şi majora cota pe care o deţine la Victoriabank până la 50%. Au fost înregistrate progrese în procesul de negocieri şi de ce va depinde decizia finală?

– Într-adevăr, a fost înregistrat un anumit progres, iar la moment există două linii de activitate în această direcţie.

Anul trecut BERD a anunţat intenţia de a-şi majora cota pe care o deţine la Victoriabank prin procurarea pachetului de 12,5% deţinut de Alphabank. Suntem mulţumiţi de faptul că Guvernul şi Parlamentul RM ne-au auzit şi au adoptat modificări la legislaţie care fac posibilă această tranzacţie. Sperăm că tranzacţia va avea loc în 2016, însă la moment nu vă pot oferi mai multe detalii. Acesta este primul aspect.

În al doilea rând, Victoriabank continuă să se confrunte cu probleme de guvernanţă corporativă, iar la acest capitol a fost înregistrat un progres mai puţin evident. Consiliul băncii rămâne nefuncţional, deoarece trei membri propuşi de compania cipriotă Insidown LTD nu au prezentat toate documentele necesare la BNM.

– Recent, BNM a obligat cea mai mare bancă din Moldova, Moldova-Agroindbank, să vândă 43% din acţiunile sale pe motiv că proprietarii acestora au acţionat concertat. În acest context, un reprezentant al MAIB declara că ar fi bine ca acţiunile în cauză să fie procurate de BERD, iar astfel problema transparenţei acţionarilor va fi soluţionată o dată şi pentru totdeauna. BERD ia în calcul o asemenea posibilitate?

– În opinia mea, cea mai bună soluţie ar fi dacă un investitor străin sau o instituţie bancară cu o reputaţie ireproşabilă ar procura aceste acţiuni ale MAIB. Geografia nu contează. Desigur, un pachet de 43% nu este suficient pentru un investitor strategic care are nevoie de majoritate, dar MAIB este cea mai mare bancă din Moldova, respectiv, este o investiţie atractivă. Acesta ar fi cel mai bun scenariu.

În acelaşi timp, aş vrea să accentuez faptul că BERD nu este un panaceu, dar o organizaţie de dezvoltare care procură pachete de acţiuni minoritare în bănci sau companii pentru a oferi sfaturi importante sau confort şi încredere altor investitori şi pentru a cataliza alte surse de finanţare.

– În acest caz, de ce BERD doreşte să procure până la 50% din acţiunile Victoriabank?

– Faptul că am obţinut permisiunea de a achiziţiona 50% din acţiunile Victoriabank nu înseamnă că şi le vom procura. Nu am urmărit niciodată această intenţie. Lucrul pe care ni-l dorim este să avem un anumit spaţiu pentru manevre. De fapt, BERD niciodată nu a declarat că doreşte să deţină majoritatea în această bancă. 

– Preşedintele Mobiasbancă, Ridha Tekaia, ne-a declarat recent că banca pe care o conduce este satisfăcută de cooperarea cu BERD în calitate de acţionar. Dar dacă într-o bună zi BERD va deveni acţionar majoritar la o altă bancă din Moldova, atunci Mobiasbancă va încerca să achiziţioneze cele 8% din acţiuni pe care BERD le deţine în această bancă. Care este poziţia BERD faţă de această situaţie?

– Aici devine vizibilă diferenţa între BERD şi băncile comerciale. BERD este o bancă de dezvoltare, nu una comercială. BERD niciodată nu concurează cu sectorul privat. Atunci când BERD intervine, face acest lucru pentru anumite cauze care nu sunt doar de ordin financiar. La Victoriabank cauza pentru care dorim să majorăm pachetul de acţiuni este să îmbunătăţim guvernanţa corporativă. La Mobiasbancă Société Générale scopul nostru a fost de a ajuta banca să se dezvolte, dat fiind faptul că Société Générale este partenerul nostru la nivel global în ţările în care investeşte BERD. Scopurile diferă, însă cu siguranţă nu devenim acţionari pentru a a folosi informaţiile despre activitatea acestor bănci şi pentru a concura cu ele.

Citiți interviul integral pe profit.md