InfoMarket: "Unibank fuzionează cu Banca de Economii"

În Moldova vor rămâne 13 bănci comerciale, Unibank fuzionează cu Banca de Economii. Detalii și amănunte nu sunt făcute publice, dar se cunoaște cu siguranță că în rezultatul schemei de fuzionare statul va păstra pachetul său de 33,33% în noua instituție consolidată. Astfel, consolidare activelor este mai degrabă o noutate pozitivă decât negativă, scrie agenția InfoMarket.

O incursiune în istorie. Banca de Economii este fosta filială a Băncii de Economii (Sberegatelinii Bank) a URSS în RSSM.  După declararea independenței Moldovei, banca a fost redenumită (denumirea a fost tradusă din rusă în limba de stat).

La mijlocul anilor 90, un grup de antreprenori au contractat de la bancă un împrumut și în baza lui au cumpărat un pachet mare de acțiuni, devenind astfel proprietari. Tranzacția a avut loc în conformitate cu legislația în vigoare de la acel moment. Dar în scurt timp, statul a decis să readucă banca sub controlul său. Din aceste considerente s-a decis reevaluarea activelor instituției în conformitate cu valoarea de piață. Într-un final, statul și-a majorat cota până la pachetul de control de 56,13 la sută.

În istoria recentă, Banca de Economii a avut și succese și căderi. Spre deosebire de băncile comerciale private, această structură financiară a fost supusă influenței politice și fiecare Guvern nou ”se lingușea” pe lângă acest activ de stat tentant. Chiar a fost stabilită și o evaluare internațională a băncii. Față de structura financiară și-au declarat interesul organizații financiare europene mari, dar până la privatizare nu s-a ajuns.

În primăvara anului trecut, din cauza portofoliului de credite de o calitate proastă, indicele capitalului normativ al băncii a fost mai mic de 200 mil lei. Asta ar fi putut servi motiv pentru regulator să interzică băncii cel puțin să lucreze cu persoanele fizice până la redresarea situației. Dar, Banca Națională nu s-a decis să facă asta. Guvernatorul BNM, Dorin Drăguțanu, a declarat atunci că actele normative dau dreptul, dar nu obligă, iar Banca de Economii este o structură financiară formatoare de sistem, de aceea Banca Centrală nu se grăbește, astfel dând posibilitatea conducerii și acționarilor băncii să însănătoșească situația, pentru a nu permite prăbușirea întregului sistem bancar.

Printr-o decizie a Parlamentului, acționarii privați ai BC Banca de Economii au obținut permisiunea să asigure o emisie suplimentară pentru majorarea capitalului. Dar, statul nu a avut bani pentru a participa la emisie și în rezultat cota sa de acțiuni s-a redus la 33,33 la sută. Acest pachet totuși rămâne de blocaj. Adică, orice decizie importantă a acționarilor privați trebuie să fie coordonată cu statul.

Fuzionarea Unibank cu Banca de Economii are, mai degrabă, o alură pozitivă și nu va aduce prejudicii statului. Dimpotrivă, în rezultatul fuziunii, cota statului va fi mai scumpă. Să vedem cifrele la data de 1 august 2014.

Unibank, așa ar părea, nu este deloc o structură financiară mică. După majoritatea activelor banca ocupă locul 5 din 14 instituții financiare ale țării (Banca de Economii - locul 4). La capitolul active lichide Unibank ocupă locul 5 (Banca de Economii - locul 2). La capitolul mărimea depozitelor atrase banca ocupă aceeași poziție 5 (Banca de Economii - locul 3), iar la capitolul creditare - locul 4 (Banca de Economii - locul 7).

Banca de Economii încă nu are un indicator foarte bun la calitatea creditelor, dar asta este un rezultat al crizei în care a ajuns. În ultimul an, indicatorul calității se îmbunătățește în fiecare lună.

Încă nu se cunosc detaliile financiare ale fuziunii, dar vom încerca să presupunem că într-o bancă unită mulți indicatori vor fi lideri în sistemul bancar: activele - 18,7 mlrd lei; active lichide - 8,2 miliarde lei;. volumul depozitelor - 15,5 miliarde de lei.; volumul de credite - 4,75 miliarde de lei (locul 4).; CNT - 0,83 mlrd lei (locul 4). Banca de Economii are 576 reprezentanțe prin toată țara și mai mulți angajați decât orice altă structură financiară. După fuziune și la capitolul indicatori financiari va deveni cea mai mare structură financiară privată din Moldova.

Actualul CNT al Banca de Economii numără 540,2 mil lei (banii acționarilor), iar statului cu cota sa de 33,33% îi aparține un echivalent de 180 mil lei. După fuziune, capitalul noii bănci va fi de 832,9 mil lei, unde statul va deține tot 33,33% din acțiuni, ceea ce ar număra în echivalent 277,6 mil lei.

Până la capitalizare, la 1 august 2013 CNT al băncii era de 200,2 mil lei (unde statul deținea 56,13% din acțiuni, ceea ce în echivalent reprezenta 112,37 mil lei). În august a avut loc emisia suplimentară, care a majorat CNT al băncii până la 384,5 mil lei (la 1 octombrie), dar a redus cota statului până la 33,33 la sută.

În rezultatul fuziunii Unibank cu Banca de Economii statul va deține, după un an de la scandaloasa emisie suplimentară, o cotă de 277,6 mil lei, sau de aproape 2,5 ori mai mare decît pînă la emisie.

Istoria Unibank nu este mai puțin interesantă. Banca a fost fondată în 1993 în orașul Hâncești. În 1997, 100% de acțiuni au fost achiziționate de compania LUKoil - Europa și în 1998 oficiul central se transferă la Chișinău. Mai departe are loc o dezvoltare clasică: extinderea rețelei, servicii noi, etc. Iar în 2012 pachetul integral de acțiuni a fost divizat în 21 de pachete cu o mărime de până la 5%, care au fost vândute la 21 de acționari (rezidenți și nerezidenți). Adică fiecare acționar nou deținea un pachet care nu depășea 5%, nivelul pentru care nu este nevoie de permisiunea Băncii Centrale pentru achiziționare.

În tot acest plan de fuzionare, întrebări apar și pentru acționarii Unibank - la ce le-ar trebui acest proces? Și deoarece acționarii celor două bănci nu se grăbesc cu declarații sau comentarii, nu ne rămâne nimic decât să presupune că acționarii Unibank și Banca de Economii sunt aceleași persoane. Este oare adevărat?

Se pare că doar un răspuns pozitiv la această întrebare dă un sens financiar real tranzacției de fuzionare a celor două bănci: se creează o administrare comună (cu reducerea cheltuielilor); se extinde și se optimizează rețeaua bancară (de ce ar trebui întreținute două filiale într-o localitate mică?); are loc schimb de tehnologii (Unibank a lansat anul trecut primul card contactless MasterCard) și multe alte beneficii aduce această fuzionare, mai ales dacă proprietarul este una și aceeași persoană.

Dar cu toate astea, ca într-un final Banca Națională și organizațiile financiare internaționale, care insistă pe netransparența acționarilor în mai multe bănci, să nu mai aibă întrebări la subiect. Atunci nici resursele internaționale, care sunt mai ieftine decât pe piața internă, nu se vor lăsa mult așteptate. Și toate astea vor contribui la dezvoltarea sistemului bancar, a clienților bancari și a acționarilor băncilor.